Cu un simț estetic înnăscut și pasiune pentru design-ul interior, Ana Stear a devenit, după ani de studiu și sacrificii personale, teoretician al locuirii și lector la Fundația Calea Victoriei. Vă invit să citiți un interviu captivant, din care putem învăța multe lucruri despre amenajarea locuințelor.

Cum a început acest parcurs profesional și cât de mult efort a implicat?

S-a declanșat organic, cu încredere și entuziasm. Eram la vremea aceea soția unui om cu o viață complexă care trăia simultan în trei țări, iar lunar avea drumuri prin alte țări. Așa că am renunțat la jobul de corporatistă, pe care îl aveam în București.

Atunci s-a pus problema legată de ceea ce mi-ar plăcea să fac călătorind 10-15 zile pe lună. Într-un mod natural, am dat curs dragostei, pe care am avut-o mereu, pentru casele și spațiile frumoase.

De la bunici, păstrez vie amintirea unei case perfect curate și frumoase, iar ai mei mi-au povestit că obișnuiam să îndrept franjurii de la covoarele persane, când nu erau perfect aşezaţi.

Îmi amintesc de mirosul fețelor de masă de damasc proaspăt apretate și al perdelelor mereu spălate. Eram fascinată  de universul domestic și am iubit mereu viața privată în toate aspectele ei! De altfel, la vremea aceea voiam să devin ,,musafir¨.

În facultate, când alții se distrau, eu îmi cumpăram obiecte de mobilier. De la părinți am moștenit o vilă de patrimoniu și îmi amintesc că, de fapt, acea cladire minunată, într-un oraș de proletari, cu marchiză și ușa ei superbă, m-a fascinat în perioada adolescenței.

În București am ales  să achiziționez un  mic apartament într-o casă din Floreasca, iar ulterior am trăit într-o vilă în stil neoromânesc, în una din cele mai bune zone.

Așa am ajuns să iubesc clasicul, lucrurile de valoare, să apreciez  arhitectura marilor orașe, antichitățile. Am început să merg la case de licitații, pentru a admira loturile de acolo, să colecționez bijuterii vechi. Nu întâmplator am atras  o viață care, timp de mulţi ani, a fost în astfel de parametri (locuri superbe din Europa, o lume preocupată de frumos și rafinament).

Începutul  propriu-zis al  studiilor în domeniu a fost după orele de birou,  în cadrul Fundației Calea Victoriei,  cu un curs de design interior ţinut de Irina Neacşu, cu mult înainte să îmi imaginez că voi ajunge să fac din această pasiune o activitate.

Era pentru mine o oază de oxigen și un mediu foarte revigorant, o relaxare după muncă. Puterea lui „Și cum ar fi să?”.

Destinul a făcut să revin la Fundație, la evenimentele ei conexe, ori de căte ori mă aflam în țară, cu aceeași bucurie și curiozitate.

M-ai întrebat de sacrificii. Au fost, și destul de mari! O  realitate personală m-a determinat să renunț la job, imediat după căsătorie, dar atunci am decis să revin la studii.

Am suferit că nu am mai avut independența financiară timp de 3 ani, cât a durat ultima mea formare în design. Iar acest lucru, la 30 și ceva de ani, e serios.

Față de cei 10 ani de școală superioară în România, cea de la Londra a fost incomparabilă ca ritm și cerințe. Am urmat la distanță Școala de Design  KLC din Londra, locuind în Italia, cu un bebeluș și un soț mai mereu plecat.

Nu am avut venituri personale mult timp, iar o pregătire la Londra costă. Plus că, dacă pierzi un examen acolo, repeți anul. Îmi amintesc că numai să printez și să trimit proiectele  mă costa enorm.

Am fost mereu un teoretician și am visat să înființez un Centru de Studii în străinătate, pe un anume segment . Nu e încă abandonată ideea, dar viața are prioritățile ei.

Care au fost cele mai frumoase proiecte de până acum și în ce anume au constat?

Cel mai frumos proiect rămâne primul. Am renovat parțial vechea casă în stil evreiesc, de care vă spuneam, transformată cu vreo 7 ani în urmă în clinică medicală.

Apoi au fost casele particulare, în care am trăit și am făcut intervenții de acest gen. Un univers „departe de ochii lumii”, care făcea din unicitate și exclusivitate o condiție atunci când achiziționa un lucru. Am trăit vreme de patru ani pe Coasta de Azur, apoi alţi patru pe lacul Como, așa că am avut acces la câteva locații cu adevărat uimitoare.

Tipul de zonă în care, ca să primești o cotație de preț la un produs, ţi se cerea mai intâi adresa, să vadă dacă poți plăti pe un obiect de iluminat cât alții pe o mașină nouă. Despre oameni, locuri și firescul acestor lucruri am putea vorbi cu altă ocazie, însă.

Există anumite elemente de bază de care trebuie să ținem cont cand amenajăm locuința?

Revenind la realitatea țării în care am decis să mă întorc, aș spune că trebuie să ținem cont de esențial.

De altfel, noul meu brand aşa se numește, pentru că am decis să revin la simplitate și naturalețe. Totul pentru o stare de bine, posibil de atins în orice coordonate, vă asigur.

În primul rând, e bine să fluidizăm spațiul, să nu îl aglomerăm și să maximizăm cantitatea de lumină naturală și artificială pe care le inserăm în locuințele noastre. O temă și un fir cromatic unitar aduc armonie și calm.

Dorința de excentrism și de a sparge tiparele nu sunt pe termen lung în beneficiul celor care locuiesc, așa că vă propun naturalețea și un exercițiu de sinceritate. Casa trebuie să fie ca un înveliș al vieții noastre. Exact ca și hainele care te îmbracă atât de bine, încât devin parte din tine și nu le simți.

Neurogeometria® este metoda mea în ambientare care vine din studiile de neuroarhitectură și de psihologie aplicată și care ne ajută să reașezăm elementele în casă, aşa încât să obținem maximum de stare de bine.

Ca absolventă de Drept și ca om de marketing, filtrez totul prin prisma sensului și a motivației, așa încât pentru mine decorul nu se justifică dacă nu îmbunătătește viața oamenilor pe termen lung.

Ce nu ar trebui să ținem în dormitor sau în spațiul de relaxare?

Da, întrebare foarte bună. Primul îndemn: fără electronice. Deși am trăit cu un fost producător de filme și muzică, am interzis de multă vreme televizoarele în dormitor, iar acum tehnologia nu are loc nici în camera fiului meu.

Este o zonă  de recuperare fizică și mentală, așa încât fără unde electromagnetice, dacă se poate, fără cele 2 aplice din stanga și din dreapta patului, cât mai puține elemente menite să interefereze cu odihna.

Apoi, fără oglinzi în dormitor! Foarte puțină mobilă, culori deschise și ordine la nivel vizual. Sugerez forme epurate, simple, dar cu o infuzie de senzorial, care poate veni din plante, materiale fine la atingere, suprafețe texturate, lumini de atmosferă, etc.

Fiecare locuință are personalitatea ei, dar cum o facem să respire și să ne simțim bine în interiorul ei?

O facem să respire prin elementele de mobilier și design care se regăsesc în ea. Asigurăm fluxuri de circulație generoase, unim camerele la nivel cromatic și stilistic și ne axăm pe confort și fericire.

Aducem natura în interior, folosim multe surse de iluminat, ambianță sonoră integrată în amenajarea de interior și materiale cu impact emoțional. Aducem artă în interioarele noastre, o sensibilizăm și ne reamintim de funcția sa esențială de protecție și restaurare.

Din experiența personală, ce schimbari s-au produs în viața oamenilor când locuința lor a devenit organizată, curată, amenajată în tonuri pozitive?

Am citit undeva: ,,Cameră în dezordine, minte în dezordine”. O să vedeți cum cei care trec printr-un proces de eliberare și purificare a casei declară că imediat ce au operat o astfel de modificare gândirea le-a devenit mai flexibilă, parcă și paradigmele și gândurile li s-au simplificat.

Automat devii mai organizat și cu grijă față de casa ta, care îti pare acum mult mai primitoare. În subsidiar, vrei să petreci mai mult timp în ea și te simți mult mai bine.

Este dovedit științific că avem o înclinație genetică către acest lucru si despre asta le vorbesc și cursanților  mei de la Cursul Spații Fericite® – Design pentru stare de bine, din cadrul Fundației Calea Victoriei, cu care am onoarea să colaborez.

În închiere, aș vrea să vă asigur că un om, orice ar face, nu se poate delimita de mediul în care trăiește, iar noi suntem în mod direct influențați de atmosfera casei în care trăim. Așadar, vă invit sa fim toți un Home Viveur®, persoane care se bucură de casă. Cu siguranță, o vom prețui și îngriji mai mult.