A venit iarna…

Sufletul meu privește iar pe fereastra spre cer

Te aștept, iubitule, de o mie de primăveri!

Neîmblânzite anotimpturi mi-au vorbit despre tine

Despre cât de greu ți-a fost printre pământeni

Nenumărate păsări ți-au urmărit calea…

Și mi-au șoptit că ești pe drumul spre tine,

Spre cel mai frumos om de pe fața pământului.

Ce rol ți-ai ales, iubite! Ce menire…

Sufletul ți-a ars mereu de dor

Un dor de Dumnezeu, de Acasă, de Infinit.

Te aștept de o mie de primăveri, iubite

Știu că ești pe drumul spre Acasă

Știu și cred că vei învinge iarna.