Principesa Ileana a României – o viață în slujba iubirii

646x528

Principesa Ileana a României s-a născut în București, pe 23 decembrie 1909, și a fost fiica reginei Maria şi a regelui Ferdinand, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, unicul moştenitor al regelui Carol I. Memoriile sale excepționale au apărut în Anglia în anul 1951, iar în România, în 2005, sub titlul „Trăiesc din nou”.

Și-a petrecut primii ani din viață în cadrul de vis al Casei Regale, dar pe când avea 5 ani a început teroarea marelui război mondial. Fratele ei mai mic, Mircea, a murit de febră tifoidă la vârsta de 5 ani. A fost crescută în credinţa ortodoxă, cu spirit de jertfă, fiind profund marcată de personalitatea mamei, pe care o vedea mai mult în uniforma de infirmieră decât în rochii de regină. Prinţesa Ileana a primit o educaţie aleasă atât de la părinți (de la mama ei a învățat engleza şi franceza, iar de la tatăl ei germana) cât și de la doici şi membrii curții regale.

La vârsta de 7 ani, domnița Ileana a avut o viziune care i-a marcat întreaga existență.

„Într-o zi, dis-de-dimineaţă, când aveam şapte ani, am văzut îngerii. Sunt tot atât de sigură azi cum am fost şi atunci… Această întâmplare – propria-mi experienţă, stă atât la începutul cât şi la sfârşitul acestei cărţi… Îngerii au o miraculoasă realitate. Activitatea lor printre noi a devenit pentru mine o realitate vitală, pozitivă” povestește principesa Ileana, maica Alexandra de mai tarziu, în cartea „Sfinții Îngeri”.

646x404

De-a lungul vieții, Principesa Ileana, fiica reginei Maria şi a regelui Ferdinand, a urmat modelul mamei și a oferit permanent iubire și ajutor semenilor. A fost infirmieră pentru soldaţii răniţi în primul şi cel de-al doilea război mondial. A înfiinţat un spital pentru răniţi în ţară şi un centru pentru refugiaţi, în exil. 

A fondat Asociaţia Creştină a femeilor române şi Asociaţia Ghidelor şi Ghizilor din România – înainte de 22 de ani, când s-a căsătorit cu Arhiducele Anton de Habsburg. A fost singura femeie din România care a obţinut brevet de căpitan de cursă lungă, navigându-şi singură yachtul „Isprava”. 

Pe când se afla într-o vizită în Spania, Principesa Ileana l-a întâlnit pe arhiducele Anton de Hasburg. „Un bărbat foarte frumos, înalt, blond, sportiv şi distins”, l-a descris Ileana pe cel care avea să îi devină soţ la data de 26 iulie 1931. Cei doi au avut împreună şase copii: Ştefan, Maria, Alexandra, Dominic, Magdalena şi Elisabeta.  În Austria, prinţesa Ileana a pus bazele unui dispensar pentru săraci și a făcut o cantină socială.

12

În anul 1944, prințesa Ileana a revenit în ţară împreună cu familia şi s-a stabilit la Bran. În timpul celui de-al doilea război mondial, principesa a donat în scop caritabil o bucată de pământ din apropierea castelului şi în felul acesta s-a înfiinţat spitalul pentru soldaţii răniţi, numit „Inima Reginei”. La scurt timp după abdicarea, la 30 decembrie 1947, a regelui Mihai, nepotul ei, Ileana a fost forțată să părăsească țara, proprietățile fiindu-i confiscate în cursul anului 1948. Şi-a luat o cutiuță cu pământ românesc și a ieșit din țară pe 7 ianuarie 1948.

Principesa Ileana s-a stabilit la Buenos Aires şi a înfiinţat un cămin pentru refugiaţii politici români, căruia i-a dat numele „Regina Maria”. În 1950, Ileana împreună cu copiii se mută în America, la Boston.  În 1954, mariajul cu Arhiducele Anton s-a terminat prin divorț. În același an principesa s-a recăsătorit cu Ștefan Isărescu în Newton, Massachusetts. Acest mariaj s-a încheiat în anul 1965 prin divorț. În America, prinţesa Ileana a dus o viaţă modestă şi experienţa trecerii de la statul de prinţesă la cel de femeie obișnuită a povestit-o în autobiografia Trăiesc din nou”.   

În anul 1959, principesa este profund afectată de moartea fiicei sale, Maria Ileana (Minola) și a soțului ei, contele polonez Jaroslav Kottulink, într-un accident aviatic în Brazilia (15 ianuarie 1959).  

La vârsta de 52 de ani, în 1961, prințesa Ileana a devenit novice la Mânăstirea ortodoxă ,,Acoperământul Maicii Domnului” din Franţa. A fost singura descendentă a casei regale care a ales să devină monahie, după o viaţă pusă în slujba patriei și a semenilor. ,,Era de datoria mea să îi servesc pe ceilalţi, în acord cu regulile strict stabilite pentru toţi cei în poziţia mea: să fiu acolo unde eram chemată, să îmi plec urechea la nevoile altora, să plâng cu ei sau să mă bucur cu ei, după cum erau împrejurările”, scrie Principesa Ileana, în autobiografia Trăiesc din nou”. 

500

Ulterior, sub numele Maica Alexandra, a înfiinţat o mănăstire de maici, în America, la Elwood City, numită „Schimbarea la faţă”. Se va ocupa de partea administrativă și de viața duhovnicească a acestei mănăstiri, ca stareță, până la moartea sa în 1991. Prințesa a mărturisit în scrierile sale că, de la întâlnirea cu îngerii şi-a dorit mereu să se călugărească. ”În inima mea, întotdeauna am dorit să devin călugăriţă. Dar a fost atât de mult de făcut în România, când eram tânără… Cu ajutorul Domnului am găsit echilibrul, fără a fi neloială trecutului. Am fost capabilă să ascult chemarea lui Dumnezeu”, spune principesa Ileana devenită Maica Alexandra.

 

Foto: Arhivă publică

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *